Momentul propriu-zis al straniei descoperiri este localizat in iulie 1999, la patru ani dupa ce Aleksandr Nicolaievici Ciuvirov, profesor de stiinte fizice si matematice la universitatea din Ufa, capitala republicii Baschiria din Federatia Rusa, a aflat despre niste placi de piatra sculptata, gasite in satul Chandar prin secolul al XVIII-lea.
Mergand pe firul migratiei chinezilor spre Siberia si muntii Urali, impreuna cu studenta din China Huan Hun, venita la studii post-universitare, el a dat cu ochii, in curtea unui localnic, de lespedea pe care era reprodusa harta regiunii Urali modificata, cu baraje uriase si sisteme de irigatii gigantice pe cele trei rauri principale – Belya, Ufimka si Sutolka, alaturi de mesaje intr-un limbaj necunoscut. Initial, a crezut ca ar fi vorba de inscriptii in limba chineza veche, dar ulterior s-a dovedit ca acele caractere hieroglifice sunt imposibil de descifrat.
Surprize la fel de mari a generat ulterior si analiza materialului: trei straturi de roci diferite, dintre care ultimul – un portelan special cu rol de protectie. Profesorul Ciuvirov s-a declarat convins ca placa nu putea fi facuta manual, ci cu o tehnologie avansata, data fiind precizia liniilor si exactitatea reproducerilor.
In plus, marginile rupte ale acesteia i-au determinat pe cercetatori sa creada ca, in fapt, ar fi vorba de o harta mult mai ampla, probabil a intregului Pamant, estimandu-se ca in sudul Uralilor ar exista cel putin cateva sute de astfel de fragmente inca neaduse la lumina.
Uluitoarea descoperire a fost primita cu scepticism in mediile occidentale, numai reputatia prof. Ciuvirov, autor a peste 300 de lucrari stiintifice, reusind sa spulbere senzatia unei farse. In mod ciudat insa, dupa conferinta de presa sustinuta de acesta in 2002, a urmat doar un interviu acordat de Ciuvirov ziaristului italian Adriano Forgione si…cam atat.
Nu s-a mai auzit nimic despre “harta Creatorului”. In discutia cu jurnalistul italian, Ciuvirov a povestit ca, inainte de a da peste harta cu pricina, a inventariat, vreme de doi ani, in depozitele muzeelor din regiunea Uralilor, o sumedenie de sigilii si inscriptii de pe obiecte decorative, scrise cu caractere vechi chinezesti, gasind in arhive referiri la niste misterioase lespezi sculptate, cu desene si mesaje imposibil de descifrat. Asta i-a starnit curiozitatea, astfel ca a pornit in cautarea lor, cu elicopterul. Sase expeditii s-au dovedit tot atatea esecuri, pana cand savantul a avut ideea contactarii celui mai varstnic locuitor din satul Chandar.
Aratandu-i insemnarile lasate din anii ‘20 de arheologul A. Schmidt, omul a inteles imediat ca e vorba de vestitele placi de piatra. Iar una dintre ele se afla chiar la baza casei sale! Echipa lui Ciuvirov s-a chinuit s-o transporte de acolo folosind metoda vechilor egipteni: ruland-o pe cilindri de lemn, potrivit 2012en.ro.
Adusa in laboratorul Universitatii, lespedea a fost curatata si a scos la iveala o harta tridimensionala de o precizie comparabila cu hartile militare moderne! Ciuvirov nu si-a putut crede ochilor: cine ar fi putut realiza o asemenea lucrare, in ce scop si, mai ales, de ce tocmai intr-un loc greu accesibil, inconjurat de mlastini?
Profesorul rus a apelat, in analiza lespezii, si la ajutorul confratilor chinezi, indeosebi in legatura cu natura stratului de portelan protector, dar si pentru eventuala descifrare a semnelor gravate. Insa expertii de la Universitatea Hunan au aratat ca pe teritoriul Chinei nu s-a folosit niciodata un asemenea material. De ce s-a folosit portelanul? Raspunsul a venit de la Departamentul de cartografiere de la Universitatea din Moscova: era necesar ca suprafata alba a placii sa nu creeze reflexii si umbre, care ar fi stricat efectul 3D al hartii. Si asta nu e tot! In stratul de baza al lespezii, alcatuit din dolomit (o roca inrudita cu calcarul), nu s-a gasit nici urma de cuart sau de silicat de magneziu, asa cum exista in mostrele de dolomit din zona.
Concluzia lui Ciuvirov este ca autorii hartii fie au adus roca din alta parte a globului, fie pur si simplu au creat-o artificial. Iar pentru ca misterul sa fie si mai adanc, si stratul al doilea, din diopsid, contine niste cristale minuscule, de 15 nanometri, fabricate printr-o procedura de mare precizie la nivel atomic. Ceea ce presupune o tehnologie chiar mai avansata decat cea de care dispunem noi astazi.
Scepticii sustin ca nici vorba de vreo harta tridimensionala, crapaturile de pe lespede – care in interpretarea lui Ciuvirov sunt contururile raurilor- fiind provocate de eroziune. Expertul rus sustine insa ca harta respecta intocmai principiile cartografice si matematice ale uneia din zilele noastre, iar atunci cand a calculat distanta dintre inaltimea si latimea pietrei, a descoperit ca unghiul tangentei e unul de 54 de grade, ceea ce corespunde latitudinii Ufa.
Urmarind coordonatele desenelor, Ciuvirov a dedus ca pe harta sunt reprezente 32 baraje in interiorul unui sistem hidrografic.”Asta arata ca harta este opera unei civilizatii care trebuia sa controleze rauri cu ajutorul unor bariere – cam cum ar fi Olanda astazi”, a explicat specialistul, atragand totodata atentia ca marginea hartii este orientata spre polul magnetic. In privinta vechimii obiectului, rusul e categoric: depaseste 100 de milioane de ani. Argumentul pe care isi bazeaza teoria il reprezinta cochiliile de crustacee Navicopsina munitus din familia Gyrodeidae incrustate in piatra – „amplasate, nu fosilizate!”, subliniaza Ciuvirov- care au aparut pe Pamant cu 180 de milioane de ani in urma si au disparut acum 60 de milioane de ani.
Datarea cu carbon 14 nu s-a putut face, a explicat el, pentru ca testul e incapabil sa desemneze o vechime mai mare de 46.000 de ani. Nici datarea cu argon si uraniu n-au fost de mai mult folos, insa analiza arhohidrologica a indicat ca sistemul hidrografic infatisat pe harta exact asa a fost si-n realitate, acum mai bine de 60 de milioane de ani.
Iar daca specialistii de la Centrul de Cartografie Istorica din Visconsin, SUA, care au studiat informatiile furnizate de rusi, au ajuns la concluzia ca harta era destinata cel mai probabil navigarii sau supravegherii aerospatiale, Ciuvirov se declara convins ca avem de-a face cu o lucrare a unei inteligente superioare celei umane, care trebuie privita cu respect.”Nu-mi place sa vorbesc despre OZN-uri sau extraterestri, sa-i spune pur si simplu Harta Creatorului”, a conchis el.
loading...
0 comentarii :