Mai mult de o treime din conaţionalii noştri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani (mai exact, 35,1% dintre ei) nu sunt nici angajaţi, nici şomeri, arată cele mai recente date ale institutului de statistică al Uniunii Europene, valabile pentru primul trimestru al acestui an.
Iar noţiunea de angajat nu se reduce în acest caz la cea de salariat al unei firme sau instituţii, ci îi cuprinde pe toţi cei care au lucrat cel puţin o oră pe săptămână pentru salariu, profit sau pentru propria familie (aşadar sunt incluşi aici liber profesioniştii, întreprinzătorii sau fermierii care vând cel puţin o parte din producţie). Proporţii semnificative (peste 30%) ale populaţiei neimplicate în economie se înregistrează şi în Croaţia, Italia, Belgia, Grecia şi Bulgaria, în timp ce cele mai mici procentaje (între 18% şi 23%) au fost calculate pentru Suedia, Danemarca, Germania, Estonia şi Marea Britanie. În Polonia acest indicator era în primul trimestru la 25,7%, în Spania la 26,2%, în Franţa la 29%, iar în Ungaria la 29,7%.
În cifre absolute, avem peste 4,6 milioane de persoane inactive economic, respectiv cam 5% din totalul înregistrat la nivelul UE. Pentru comparaţie, la vecinii bulgari intrau în această categorie 1,4 milioane de indivizi, la unguri 1,9 milioane, la polonezi, spanioli şi britanici între şapte şi zece milioane, la francezi şi germani aproape câte 12 milioane, iar la italieni peste 13 milioane de persoane.
Nu trebuie să înţelegem că aproape cinci milioane din conaţionalii noştri stau acasă şi nu fac nimic. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, cam 1,2 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani frecventau în 2015 diverse instituţii din sistemul educaţional. Cel mai probabil, numărul lor s-a păstrat relativ constant până în prezent.
„Spre deosebire de alte ţări, unde educaţia, mai ales cea universitară, costă destul de mult, cei mai mulţi dintre elevii şi studenţii din România nu sunt nevoiţi să se angajeze pe perioada studiilor. Asta nu înseamnă că nu sunt destui cei care, pentru a-şi plăti taxele la facultate, chiria sau pur şi simplu pentru a avea bani de buzunar, îşi iau joburi part-time. Am intrat de curând într-un restaurant McDonald’s din cartierul Berceni şi m-a frapat că cei mai mulţi angajaţi aveau maximum 18-20 de ani. Și mi-am adus aminte că am cel puţin doi colegi care au lucrat pentru această companie în primii ani de facultate“, povesteşte Adrian, student la ASE.
Există, apoi, în categoria de vârstă 15-64 de ani cam 350.000 de persoane cu handicap grav şi accentuat (din care 200.000 de beneficiari de pensii de invaliditate de gradul întâi şi doi). În plus, 100.000 de persoane primesc pensii anticipate (aşadar au sub 65 de ani), iar calculele noastre ne indică faptul că există circa 300.000-400.000 de pensionari pentru limită de vârstă care au, de asemenea, sub 65 de ani.
Este vorba de femei (pentru care vârsta de pensionare este în prezent de circa 60 de ani), dar şi de bărbaţi care au lucrat în domenii unde vârsta de pensionare este mai mică decât cea standard de 65 de ani (sectoare cu condiţii grele de lucru, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională). Nu trebuie să uităm că avem şi puţin peste 150.000 de beneficiari ai indemnizaţiilor de creştere a copilului, dar şi circa 25.000 de persoane încarcerate. Rezultă, aşadar, că aproximativ jumătate din cei 4,6 milioane de români inactivi economic au motive serioase să nu muncească.
loading...
0 comentarii :