Munții Retezat fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Se înalță între două depresiuni importante, Petroșani și Hațeg și între două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord și est și Jiul de Vest, care îi delimitează la sud.
Sunt înconjurați de Munții Țarcu la vest, Munții Godeanu, la sud-vest și Munții Vâlcan, la sud.
Legendele spun că în vremuri de mult apuse trăiau în munţi nişte uriaşi cu chip de om, care puteau sta cu un picior pe vârful Păpuşă şi cu celălalt pe vârful Pietrele.
Ucideau feciorii de la poalele munţilor hrănindu-se cu ei. Uriaşi fiind, îşi coborau mâinile în munte făcându-şi ceaune adânci în piatră, gropi în care se aduna apa rece cu care-şi potoleau setea după ospeţele lor sângeroase.
De atunci acele ceaune au fost numite ”căldări”. Tot legendele spun că se luau la harţă cumplită, zvârlind unii în alţii cu lespezi mari de piatră. Odată s-a iscat o mare bătălie, încăierându-se doi uriaşi care se duşmăneau, fiindcă fiecare dintre ei voia să ajungă împărat peste ceilalţi.
Şi când unul dintre ei s-a repezit spre celălalt , având în mâna un baltag cât coasta Slaveiului, cel atacat s-a ferit după vârful Peleaga iar baltagul a izbit cu putere căciula muntelui care poartă azi numele de Retezat. Căciula a zburat hăt departe în Valea Pietrelor, unde se vede şi azi ciobanii spunându-i Vârful Lolaii.
Obosiţi de luptă, au săpat cu mâinile câte un ceaun mare, unu în trupul Pelegii, iar celălalt în cel al Zănoagei. Acolo s-au strâns ape mari şi adânci formând cele două mari lacuri în masiv, lacul Pelegii (Bucura) şi lacul Zănoaga.
Au sorbit uriaşii cu însetare de au sărit mulţi stropi prin împrejurimi. Din acei stropi s-a format mulţimea de tăuri presărate peste tot în masivul Retezat.
loading...
0 comentarii :