Planta mai are si alte denumiri: buciumas, calamar, calamuz, speteaza, trestie-mirositoare. Folosim de la ea radacinile, cu miros aromat placut si gust amarui.
Compozitia lor recomanda obligeana ca stimulent al secretiilor gastro-intestinale. Are proprietati antibacteriene si insecticide. Se intrebuinteaza sub forma de macerat apos si decoct, ca stimulent gastric. Tot in scopul de a stimula pofta de mancare se poate folosi si vinul de radacina de obligeana preparat astfel: 100g radacina maruntita se lasa sa macereze la rece timp de 8 zile in 1000 ml vin rosu, apoi se strecoara si se
adauga lichidului rezultat, completat la volumul initial tot cu vin, 100-200 g zahar si se bea cate un paharel inaintea meselor principale.
Radacina mai este folosita si in balonari, colici, ajuta si in dereglari glandulare si artrita. Contribuie la curatirea de mucozitati a intestinelor si stomacului. Accelereaza metabolismul. Oamenii neobisnuit de slabi ar trebui sa bea ceai de obligeana si sa faca din cand in cand cate o baie completa cu aceasta planta.
Obligeana se recomanda in cazul functionarii proaste a rinichiului. Radacina uscata, mestecata incet, ii poate dezobisnui pe fumatorii impatimiti. Ochii slabiti se ung de mai mult ori pe pleoape cu suc proaspat stors din radacina de obligeana. Dupa cateva minute, se spala cu apa rece. Baile cu aceasta planta ajuta in degeraturi.
Ceaiul se prepara doar ca extract rece: o lingurita rasa de radacini pulbere se lasa peste noapte intr-un litru de apa. Dimineata se incalzeste usor si se strecoara. Se bea inainte si dupa fiecare masa principala cate o inghititura. Din rizomi se mai prepara si o tinctura din care se pot lua de doua ori pe zi cate 20 picaturi inaintea meselor principale. S-a constatat ca un tratament indelungat cu obligeana a avut efecte uimitoare in ulcere si cancere intestinale. Industria alimentara foloseste obligeana ca aromatizant pentru lichioruri. Rizomii acestei plante intra in compozitia ceaiului tonic aperitiv.
loading...
0 comentarii :